De ce am alergie la polen?

Alergia la polen începe de obicei de la o vârstă fragedă, din copilărie sau din adolescenţă. Dar ce cauzează afecţiunea? Aruncă o privire asupra acestor fapte concrete.

Motivul principal al acestei tulburări este o combinaţie între predispoziţia ereditară şi influenţele nocive din mediul înconjurător. Dacă ambii părinţi suferă sau au suferit de alergie la polen, riscul pentru copiii acestora de a contracta boala este de aproximativ 60%. În orice caz, acest lucru nu înseamnă neapărat că alergia se va manifesta.  

Schimbarea climatului, precum şi expunerea crescută la substanţe dăunătoare şi la particule de praf, pot contribui semnificativ la creşterea numărului de alergii.

Perioadele de înflorire s-au schimbat din cauza încălzirii globale – multe plante înfloresc acum mai devreme şi rămân înflorite un timp mai îndelungat. Prin urmare, ele asigură suficientă „substanţă” pentru cei care suferă de alergii aproape pe întreaga durată a anului. În plus, plantele populează noi regiuni, ocupând tot mai mult din zonele unde cei care suferă de alergii se puteau relaxa şi recrea, inclusiv zone de munte şi de coastă.

De asemenea, emisia crescută de substanţe nocive are un impact direct asupra faunei. Nivelurile crescute de CO2 ar putea fi motivul pentru care plantele dezvoltă mai multe flori, astfel eliberând cantităţi mai mari de polen în aer. În plus, particulele de praf afectează calitatea polenului şi cantitatea de componente proteice care ne declanşează alergiile.   

La fel de important, se presupune că înclinaţia noastră pronunţată spre igienă este un factor care contribuie la hipersensibilitate. Din cauza curăţeniei, sistemul nostru imun nu mai este pregătit corespunzător. Nu mai este „întărit”, întrucât nu mai intră în contact cu o cantitate suficientă de patogeni. Prin urmare, se recomandă să nu cedăm excesiv dorinţei de curăţenie la copii. Să îi lăsăm să exploreze frumuseţea naturii, acest lucru nu le va afecta sistemul imunitar.

Cum se manifestă alergia la polen?

  • Ochii prezintă mâncărimi, arsuri, lăcrimează, se umflă şi sunt sensibili la lumină. Adesea, conjunctiva se înroşeşte şi este inflamată.
  • Nasul produce secreţii nazale apoase, prezintă usturime, mâncărimi şi este înfundat din cauza mucoasei nazale inflamate, făcându-vă să strănutaţi încontinuu.
  • Plămânul este afectat, manifestându-se prin tuse şi prin respiraţie greoaie.
  • Pielea prezintă mâncărimi, roşeaţă, umflături şi pustule.
  • Gâtul este umflat, iritat, înghiţitul devenind dificil.  
  • Urechile prezintă, de asemenea, mâncărimi.
  • Abdomenul doare, stomacul este deranjat, apare constipaţie, diaree sau vărsături.
  • Dureri de cap, adesea însoţite de o stare de slăbiciune.  
  • Simţul olfactiv şi gustativ este diminuat.  


Experienţa a arătat că simptomele în zonele rurale sunt mai puternice dimineaţa, când concentraţia de polen este mai mare. Începând cu ora prânzului, aerul cald mişcă polenul în straturile mai înalte ale atmosferei. Comparativ, concentraţia de polen din zonele urbane este mai ridicată seara. Aerul se răceşte, permiţând polenului din aer să coboare din straturile mai înalte ale atmosferei.